În industria velo, există o realitate pe care puțini români o cunosc: țara noastră este o superputere industrială. În timp ce marile capitale europene sunt inundate de biciclete „Made in Romania”, infrastructura noastră locală pare blocată în secolul trecut.
În acest articol, analizăm poziția României pe harta mondială și europeană a producției de biciclete și paradoxul dureros al lipsei de piste.
1. Contextul Global: Cine dă ora exactă în lumea pedalelor?
La nivel mondial, Asia rămâne „uzina” planetei. China și Taiwan domină piața volumelor și a inovației, fiind casa unor giganți precum Giant (cel mai mare producător mondial) sau Trek și Specialized (care, deși sunt branduri americane, își externalizează mare parte din producție în Asia).
Totuși, în ultimii 5 ani, s-a produs o schimbare majoră: Europa a început să repatrieze producția, în special pentru bicicletele electrice (e-bikes), din dorința de a reduce timpii de livrare și amprenta de carbon.
2. Topul Producătorilor din Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a devenit un hub tehnologic masiv, producând anual peste 15 milioane de biciclete. Iată cine domină clasamentul:
| Țară | Rolul în Piață | Observații |
| Portugalia | Lider de volum | Cunoscută pentru „Bicycle Valley” (regiunea Águeda). |
| România | Hub-ul principal de asamblare | Oscilăm constant între locurile 2 și 3 la nivel UE. |
| Italia | Lider pe componente | Excelență în design și piese de înaltă performanță. |
| Germania | Lider pe E-bikes | Se concentrează pe tehnologie și biciclete electrice premium. |
3. „Made in Romania”: Ce și unde producem mai exact?
Nu suntem doar o destinație de mână de lucru ieftină, ci un punct strategic pe harta unor branduri uriașe. Iată centrele de putere din România:
Timișoara – Capitala industriei velo
- Sport Mechanical Workshop: Aici se asamblează o mare parte din bicicletele Decathlon (brandurile Rockrider, Triban, Riverside). Este una dintre cele mai mari fabrici din Europa.
- Corratec: Producătorul german asamblează în Timișoara biciclete electrice de ultimă generație și branduri premium precum Woom (celebrele biciclete pentru copii).
Deva – Tradiția continuă
- Eurosport DHS: Un jucător istoric care a pus România pe harta exporturilor masive în Germania și restul UE.
Piese și Componente
- Mechrom Industry (Argeș): O divizie a grupului Campagnolo, unde se produc componente de precizie (schimbătoare, butuci) care ajung pe cursierele folosite în Turul Franței.
- Carpat Sport (Ialomița): Concentrați pe segmente de piață accesibile, cu o prezență puternică în retailul local.
4. Paradoxul dureros: Producem pentru alții, nu pentru noi
Cifrele arată spectaculos în rapoartele de export, dar realitatea din teren ne lovește de fiecare dată când ieșim din casă cu bicicleta.
România exportă mobilitate sustenabilă, dar importă poluare și trafic.
De ce nu folosim ceea ce producem?
- Infrastructura fragmentată: Pistele de biciclete din România sunt, în mare parte, „insule” de asfalt care nu se conectează între ele. O pistă care se termină brusc într-un trotuar cu borduri înalte nu este infrastructură, ci un obstacol.
- Insecuritatea în trafic: Fără o separare fizică de mașini, mulți români preferă să rămână la volan de teamă să nu devină victimele unui trafic agresiv.
- Viziunea politică absentă: Deși producem peste 1,5 milioane de biciclete anual, strategiile de transport urban din marile orașe (București, Cluj, Iași) prioritizează în continuare parcările în detrimentul benzilor dedicate pentru biciclete.
Este o ironie amară să știm că un locuitor din Copenhaga sau Berlin merge la job pe o bicicletă asamblată în Timișoara sau Deva, în timp ce românul care a construit-o este forțat să stea la coadă în trafic, în propria mașină.
Concluzie
România are „mușchii” industriali necesari pentru a schimba modul în care ne mișcăm. Avem fabricile, avem specialiștii, avem produsele. Tot ce ne lipsește este curajul autorităților de a redesena orașele pentru oameni, nu doar pentru table.
Fără o rețea națională de piste și o legislație care să protejeze biciclistul, vom rămâne doar „fabrica Europei” – o țară care produce sănătate pentru alții, dar alege să rămână captivă în trafic.
